Documentar despre Kentucky Derby

Chiar daca din 1994 s-au intamplat multe evenimente in aceasta cursa, documentarul merita vizionat.
Mai sunt 12 zile pana la mare cursa numita si Run for the Roses

Din Misterele Curselor

Rapirea lui Shergar a fost, pentru cateva decade, unul dintre marile mistere ale curselor de cai. ce s-a intamplat de fapt cu el, veti gasi in articolul de mai jos:
http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/1576718/The-truth-about-Shergar-racehorse-kidnapping.html

       RUFFIAN

Ruffian (17 aprilie 1972 - 07 iulie 1975) a fost o campioana a curselor de cai din America. Ruffian este clasata printre cei mai de top cai de curse din SUA ai secolului 20 de revista Blood-Horse. Povestea ei a fost spusa în 2007 filmul Ruffian.

Cariera

O  iapa murga sau murg inchis, Ruffian a fost fatat la Claiborne Farm, lângă Paris, Kentucky. Ea a fost crescuta de Stuart S. Janney, Jr. si Barbara Phipps Janney, proprietarii Locust Hill Farm in Glyndon, Maryland. Ruffian a fost din armasarul, Reviewer (Bold Ruler, tatal lui Secretariat) și din iapa Shenanigans (din native Dancer). Ca yearling și la varsta de 2 ani, ea a fost antrenata de Frank Y. Whiteley, Jr.

A fost numita "Regina iepelor" dupa ce a castigat Eclipse Award pentru cea mai buna manza de doi ani in 1974 si Tripla Coroana a iepelor in 1975. A fost neinvinsa in primele sale 10 curse, in medie la 8 lungimi fata de ceilalti cai din cursa. Prima sa cursa a castigat-o la 15 lungimi si cu record de pista. Toate cursele in care a alergat au fost castigate din pozitia de lider al cursei de la inceput la sfarsit. O parte din ele fiind alergate in conditiile unor mici accidentari.

Toate recordurile sale, cu exceptia unuia, inca nu au fost doborate. Singurul doborat este in Mother Goose Stakes, de catre Rachel Alexandra in 2009 cu o victorie la 19 lungimi.

In anul 1975 la Belmont, in cursa cu numarul 11, un head to head cu Foolish Pleasure (castigator Kentucky Derby), incalecat de Braulio Baeza. Pe hipodrom erau 50 mii de oameni si 20 de milioane de telespectatori. La iesirea din poarta de start Ruffian si-a lovit umarul foarte puternic de poarta, reusind insa sa se echilibreze. La 600 de metri dupa start, sesamoizii din piciorul drept fata au cedat si desi jockey-ul a incercat sa o opreasca ea a continuat sa alerge, incercand sa castige cursa.

A fost operata timp de 3 ore in incercarea de a o salva. Cand anestezia a trecut, a incercat sa se ridice si sa alerge, fiind greu de controlat. Lovindu-si picioarele in permanenta, cu ghipsul si-a distrus si genunchiul, inclusiv operatia s-a deschis, facand imposibila incercarea de a o salva, fiind eutanasiata la scurt timp dupa acest eveniment.

Acest eveniment a generat inventarea unei piscine de recuperare dupa operatie, astfel incat caii cand se trezesc dupa anestezie sa nu se mai poata accidenta.

Ruffian este inmormantata langa punctul de finish al hipodromului Belmont. In 2009 s-au pus bazele Ruffian Medical Center la Blemont, care a costat 18 milioane de dolari.

 

Pedigree of Ruffian

Sire Reviewer	Bold Ruler	Nasrullah	Nearco
			Mumtaz Begum
		Miss Disco	Discovery
			Outdone
	Broadway	Hasty Road	Roman
			Traffic Court
		Flitabout	Challedon
			Bird Flower
Dam Shenanigans	Native Dancer	Polynesian	Unbreakable
			Black Polly
		Geisha	Discovery
			Miyako
	Bold Irish	Fighting Fox	Sir Gallahad
			Marguerite
		Erin	Transmute
			Rosie O'Grady

Cele mai frumoase tribune de hipodrom din lume, asa cum le vede CNN
http://edition.cnn.com/2014/01/10/worldsport/gallery/horse-racecourses-ascot-churchill-downs/index.html

VETERINARIA

CALUL MEU ARE COLICA. CE SA FAC?

          Toti proprietarii de cai au auzit de ea, si fara greseala a fost denumita inamicul numarul 1 al calului. Dar ce este colica? Dintre toate afectiunile intalnite la cai, colica este probabil una dintre cele mai periculoase. Totusi colica nu este o boala in sine, ci un sindrom care exprima o durere puternica, de obicei de origine abdominala -adica intestinala sau gastrica, dar se poate datora si unei imbolnaviri hepatice, renale, peritoneale sau musculare. Iata care sunt cele mai intalnite exemple:
- Spasmul intestinal
- Obstructia intestinului cu diverse formatiuni –enteroliti, fecaloame sau ghemuri de paraziti
- Coprostaza ( constipatia)-deshidatatrea continutului din intestinul gros, ca urmare a adaparii insuficiente sau a unur furaje de proasta calitate (multe paie, fan imbatranit)
- Acumularea de nisip in intestin - sabloza
- Strangulatia intestinala
- Deplasarea si / sau torsiunea unei anse intestinale
- Enterita ( inflamarea mucoasei intestinale)
- Herniile
- Ulcerul gastric
- Nefritele
        Cum ne dam seama cand un cal are colica? In primul rand va aparea o stare de neliniste, masticatii in gol (bruxism), tendinta de flexare a capului si de a isi privi abdomenul (autoascultatie), ridicarea buzei superioare, incercari de defecare si urinare, cresterea frecventei cardiace la peste 50 batai/ minut, care pe masura ce se agraveaza se transforma in agitatie, lovire, cu picioarele in pamant, culcari si ridicari frecvente uneori chiar tendinta de rostogolire. Calul nu mai consuma furajele si nici apa. In colicile grave devine foarte greu de stapanit, transpira pe tot corpul, se tranteste de la inaltime. Uneori poate aparea diareea, sau din contra constipatia, cu eliminarea unor crotine deshidratate.

       Ce facem daca suspectam calul de colica? In primul rand anuntam veterinarul. Chiar si o colica care aparent evolueaza cu simptome usoare poate deveni periculoasa daca nu se intervine la timp. In primul rand trebuie evacuata toata mancarea calului, iar acesta trebuie impiedicat sa mai consume furaje pana la sosirea medicului. Pregatiti un asternut gros de rumegus sau paie. Daca calul vrea sa consume apa, i se poate administra , dar in cantitati mici, cate 3-4 litri, impiedicand astfel deshidratarea excesiva. O plimbare la pas , eventual trap usor poate calma calul si de obicei il impiedica sa se tranteasca. Unele colici pot ceda de la sine dupa 30 de minute, plimbare la trap si sau la pas, dar nu va bazati pe acest lucru. Fiti pregatit sa acordati medicului tot ajutorul, inclusiv sa-i raspundeti la intrebari legate de furajele pe care le-a consumat calul in ultimul timp, exercitiile sau munca efectuata, ultima data cand a fost adapat, etc.
         Este cazul sa administram singuri tratament inainte de sosirea medicului? Dupa cum am enuntat la inceput, sunt multe tipuri de colici, fiecare beneficiind de un tratament aparte. Tineti legatura telefonica cu medicul, acesta va poate indruma in alegerea unui medicament daca este cazul. ATENTIE! Majoritatea produselor folosite pentru calmare si a antiinflamatoarelor sunt caustice si iritante si se administreaza strict intra-venos. Administrarea intra-musculara poate fi foarte dureroasa si poate duce la necroze ale muschilor si infectii severe. De asemenea pot masca anumite manifestari si astfel sa induca medicul in eroare cand va consulta calul. De aceea, in cazul in care i s-au administrat calmante ar fi bine sa-i spuneti medicului doza si ora la care au fost administrate.

Dupa ce veterinarul va v-a pune cateva intrebari scurte si la obiect, va incepe sa examineze calul:frecventa cardiaca, temperatura, culoarea mucoaselor, o ascultatie abdominala folosind stetoscopul. Apoi, acesta poate seda calul, pentru a-l calma sau pentru a-l pregati pentru manoperele viitoare, care sunt putin mai invazive, dar foarte utile in stabilirea unui diagnostic, cum sunt examenul transrectal, prin care veterinarul poate palpa colonul calului (intestinul gros)  si uneori si portiuni din intestinul subtire, stabilind daca acesta e plin de gaze sau continut deshidratat (constipatie) sau daca exista vreo deplasare sau torsiune a anselor intestinale. Ecografia e si ea foarte utila alaturi  de punctia abdominala si sondajul gastric. Prin sondaj intelegem plasarea unui tub special de silicon care e introdus prin nara calului pana in stomacul acestuia. Pe langa rolul de diagnostic sau de eliminare a lichidelor si gazelor in exces din stomac, prin acesta se pot administra cantitati importante de lichide, purgative (sulfat de magneziu, ulei de parafina), electroliti, care sa combata deshidratatrea si sa ajute la eliminarea continutului stagnat in intestin. Punctia abdominala permite colectarea unei cantitati mici de lichid peritoneal si apoi analizarea acestuia.

         Cat de periculoasa este o colica?
Majoritatea cazurilor se rezolva printr-o terapie instituita corect si la timp, care include administrarea de calmante, produse cu efect antiinflamator, purgative, protectoare gastrice, sedative, administrare de perfuzabile, etc sau pur si simplu prin dieta alimentara. E foarte important sa ascultati de sfaturile medicului si sa tineti calul la dieta recomandata. De asemenea, efortul trebuie introdus treptat.

          Totusi, conform statisticilor, un numar de 7 cai din 100 nu raspund la tratamentele conservative si necesita interventie chirurgicala in scop de diagnostic sau curativ. Acetia pot suferi de o torsiune intestinala, invaginatie sau de o deplasare a unei portiuni din intestin. De aceea, la sugestia medicului, este vitala trimiterea acestora in cel mai scurt timp la cea mai apropiata clinica veterinara pentru investigatii suplimentare sau remediere prin interventie chirurgicala. Cu cat mai repede, cu atat sansele de reusita in caz de interventie chirurgicala sunt mai mari.

De ce nu urineaza caii cu colica? Durerea abdominala foarte puternica provoaca un spasm la nivelul trigonului (sfincterului) vezical, impiedicand astfel eliminarea urinii din vezica urinara.

Ce sa nu-i facem unui cal cu colica?
- Sa nu-l obosim prea mult. Riscam sa avem nu doar un cal cu o durere excesiva, ci si unul extenuat
- Sa nu-i administram diuretice (furosemidul de departe este cel mai periculos) Acestea, pe fondul deshidratarii pot induce dezechilibre electrolitice puternice, stare de soc sau insuficienta renala

Cum prevenim colicile?

-Asigurati-va ca are la discretie apa de calitate si in cantitatea suficienta. Iarna caii sunt susceptibili la constipatie deoarece consuma doar furaje uscate si au tendinta de a bea putina apa, mai ales daca aceasta este foarte rece. Montarea unor rezistente speciale pe tevile de apa care vor incalzi apa si vor preveni inghetarea acesteia este foarte benefica.

-Un examen stomatologic anual va exclude existenta anomaliilor dentare care il vor impiedica sa mestece corespunzator furajele

-In primavara, iarba verde va fi introdusa treptat

-Introducerea probioticelor in furaje, mai ales in perioadele de risc ( iarna, primavara)   va duce la imbunatatirea digestiei.

Dr Dan Ignatescu DVM, MVSc
Clinica Ecvina Sirioara – Sieuriver Vet

VETERINARIA

Managementul iepelor gestante

Au trecut cateva luni de la diagnosticul pozitiv al controlului de gestatie efectuat de medicul veterinar, iar acum iapa d-voastra se afla pe ultima suta de metri inaintea fatarii. Cat e de importanta aceasta perioada si ce masuri suplimentare trebuie sa luam pentru ca fatarea sa decurga fara probleme iar manzul sa fie sanatos, vom afla in randurile de mai jos.

Durata gestatiei la iepe variaza in medie 335-342 de zile, dar au fost nu putine cazuri in care iepele au fatat dupa 365 de zile. In general iepele din rasele usoare si medii au o perioada de gestatie mai scurta decat iepele din rasele grele de munca. De asemenea s-a constatat ca durata gestatiei este data si de anotimpul in care are loc fatarea. Iepele care fata iarna au o gestatie cu 10 zile mai lunga in medie decat iepele care fata primavara tarziu sau chiar vara.

Masuri preventive:

Acestea sunt vaccinarile si deparazitarile, si au rolul de a proteja atat sanatatea iepei cat si a produsului de conceptie. Anticorpii produsi in organismul iepei  dupa imunizare (vaccinare) au o dimensiune prea mare incat sa poata strabate placenta si sa imunizeze manzul, de aceea se vor transmite prin colostru odata cu primul supt. De aceea, administrarea vaccinurilor trebuie facuta in asa fel incat la fatare, in colostrul iepei sa se gaseasca titrul maxim de anticorpi. Selectia vaccinurilor se face de catre medicul veterinar, cele mai importante fiind EHV, Influenta ecvina si Tetanosul. Vaccinarea impotriva rinotraheitei (EHV) este foarte importanta, deoarece aceasta afectiune frecvent produce avortul la iepele gestante. Vaccinarea se face in lunile 5, 7 si 9 de gestatie. Deparazitarile sunt si ele foarte importante. Un program de deparazitare intocmit de veterinar, din doua in doua luni ar putea fi foarte eficient. De asemenea, o deparazitare efectuata cu aproximativ 10 zile inainte de fatare are rolul de a reduce cantitatea de oua eliminate de iapa prin fecale, fiind cunoscut faptul ca manjii nou nascuti au un comportament  de coprofagie (adica consuma din fecalele mamei- comportament absolut necesar pentru a-si coloniza tubul digestiv cu bacteriile necesare digestiei hranei, dar un comportament prin care din pacate se si infesteaza masiv cu oua de paraziti). Fiecare program de deparazitare trebuie sa fie propriu fermei sau chiar iepei respective, si ar fi bine sa fie alcatuit dupa un examen coproparazitologic ( o analiza a fecalelor ),

Nutritia:

Nutritia iepelor gestante este probabil cel mai important aspect.  Necesarul nutritional variaza intre iepele gestante dar care au si manz sugar si iepele gestante, dar fara manz. Durata lactatiei la iapa variaza intre 6 si 8 luni. Daca aveti mai multe iepe care intra in ambele categorii, ideal ar fi sa le impartiti in doua grupe, pentru a putea fi furajate diferentiat. Conditia corporala trebuie foarte bine monitorizata astfel incat sa fim siguri ca iapa nici nu tinde sa se ingrase, si nici nu va slabi foarte mult. O conditie corporala aflata in jurul valorii de 3 pe o scara de la 1 la 5 ar fi ideala. In timpul primelor luni de gestatie,  fetusului nu se dezvolta foarte mult, insa cresterea lui devine evidenta in ultimele 100 de zile de gestatie, cand acesta creste cu 250g/zi, de aceea si nevoile nutritionale ale iepelor cresc intens in aceasta perioada. Totusi, ingrasarea excesiva a iepei nu e de dorit, deoarece depozitele prea mari de grasime preseaza pe organele interne si  uterul gestant , putand duce in final la fatarea unor manji neviabili sau debili. Furajele trebuie sa fie de cea mai buna calitate. Contaminarea furajelor cu mucegai trebuie limitata la minim, deoarece poate duce la avorturi. S-a constatat ca la iepele furajate prost, durata gestatiei a crescut iar manjii au fost de o calitate si viabilitate mai slaba. Cei mai importanti nutrienti pe care trebuie sa-i punem la dispozitie iepelor gestante sunt proteinele, energia, vitaminele si mineralele.

Proteinele: cantitatea de proteina cruda zilnica pentru o iapa de 500 kg aflata in primul stadiu de gestatie trebuie sa fie de aproximativ 660 g, in timp ce pentru una aflata in ultimele 3 luni de gestatie creste la 870g/zi. Acest nivel poate fi obtinut printr-o furajare cu iarba verde de buna calitate. Fanul ucat tinde sa piarda din cantitatea totala de proteine in timpul uscarii. O echilibrare se poate face prin introducerea in ratie a fanului de lucerna, fiind adecvat furajarii iepelor in ultima faza a gestatiei. O alta alternativa o reprezinta sroturile, de soia sau floarea soarelui, de o calitate buna si ieftine ca pret de achizitie. Dar totusi, cantitatea totala de proteine nu este cea mai importanta, ci si natura acestora. Proteinele sunt alcatuite din lanturi de aminoacizi, dintre care unii sunt esentiali, iar altii, care pot fi sintetizati din alti aminoacizi, se numesc neesentiali.  Rezulta astfel ca si calitatea proteinelor din furaj este foarte importanta. Srotul de soia contine toti aminoacizii esentiali necesari, de aceea suplimentarea ratiei cu acesta este foarte importanta – deci o suplimentare zilnica cu aproximativ 220 g srot de soia aduce efecte benefice.

Energia: nivelul de energie creste semnificativ in ultima faza de gestatie, dar si in prima parte este important, deoarece nivelurile sczute pot duce la pierderea gestatiei. La inceputul gestatiei este nevoie de un nivel de aproximativ 16,6 Mcal/zi crescand pana la 19,7 Mcal/zi in ultima faza. Aceasta poate fi obtinuta cu ajutorul unui fan de buna calitate in cantitate de aproximativ 1,75 kg/ 100 kg greutate vie. Proportia fan / comcentrate trebuie sa fie de 80/20% in lunile a noua si a zecea si poate ajunge la 70/30% in ultima luna de gestatie.

Vitaminele si mineralele: sunt catalogate ca si micronutrienti, deficienta acestora putand avea grave consecinte asupra dezvoltarii fatului si a capacitatii iepei de a sustine gestatia si mai apoi lactatia. Raportul Calciu : Fosfor este foarte important pentru dezvoltarea scheletului la fetus, si trebuie sa fie de aproximativ 20 g Ca si 14 g P in prima faza a gestatiei, crescand apoi la 35 g Ca si 26g P per zi in ultimele luni de gestatie. Calciul si fosforul sunt in mod normal stocate in oasele iepei, de unde pot fi mobilizate la nevoie, daca necesarul zilnic nu este acoperit. Daca deficitul este prea mare, atunci scheletul fetusului va avea de suferit.  Zincul si Cuprul sunt de asemenea esentiale, deoarece participa la formarea cartilajelor articulare. Alte minerale esentiale sunt sarea, potasiul, magneziul, iodul, cobaltul.Dintre vitamine, cea mai importanta este citata vit A, dar nici celelalte vitamine liposolubile D, E nu trebuie sa lipseasca. Toate acestea pot fi asigurate prin adaugarea in ratie a unor suplimente specifice celor doua perioade de gestatie.

Nici ingrijirea stomatologica nu trebuie neglijata, constatandu-se ca o pilire a dintilor la jumatatea gestatiei are efecte benefice in cazul asimilarii hranei si nu are efecte secundare.

Nu trebuie neglijate nici exercitiile, foarte importante pentru mentinerea conditiei fizice. Acestea merg mana in mana cu nutritia, putand corecta micile greseli de supraalimentare. Un nivel moderat si regulat de exercitiu trebuie stabilit, iapa putand fi chiar incalecata pana la sfarsitul celei de a cincea luni de gestatie.Dupa aceasta perioada, miscarea benevola in pasune trebuie sa ia locul exercitiilor.  De asemenea, s-a constatat ca iepele care stau in grupuri se autoantreneaza mai eficient decat cele care stau singure in pasune sau padoc. Miscarea stimuleaza sistemul circulator, foarte important deoarece el transporta oxigenul si nutrientii necesari dezvoltarii fetusului in uter.  De asemenea, reduce obezitatea si tonifica tonusul muscular, foarte important in sustinerea gestatiei si in timpul fatarii. Pe de alta parte, exercitiile sau munca prea grea pot fi un factor stresant foarte puternic, si astfel o posibila cauza de avort, mai ales in primele 40 de zile de gestatie, dar si in ultimele 6-8 saptamani.

Nici corectarea copitelor nu trebuie neglijata, cu atat mai mult cu cat unele iepe, si in special cele cu probleme ale tendoanelor si articulatiilor, datorita ingreunarii, ar putea avea nevoie de potcoave terapeutice in ultimele luni de gestatie. Foarte important e ca inainte de fatare potcoavele sa fie indepartate in totalitate, indiferent de forma sau tipul lor.

In concluzie, odata ce diagnosticul de gestatie a fost stabilit, manangementul iepelor trebuie modificat  corespunzator, prin evitarea stresului inutil, furajarea corespunzatoare, de calitate si miscare  regulata

Dr Dan Ignatescu  DVM, MVSc

Clinica Ecvina Sirioara – Sieuriver Vet

Kentucky Derby - visul oricarui proprietar de cai american, o istorie in 50 de minute